Vă rugăm să faceți clic pe „învârte” din nou până când toate sentimentele sunt de culoare gri

Furia este definită ca „un sentiment puternic de enervare, neplăcere sau ostilitate”. Este important să rețineți că furia este o emoție umană normală, universală. Există o serie de situații și evenimente în viață care pot determina pe cineva să se enerveze. De obicei, furia apare atunci când cineva se simte amenințat, deranjat sau întrerupt dintr-o stare emoțională pașnică. Furia poate fi combinată și cu alte emoții, cum ar fi gelozia, tristețea sau lipsa de speranță.

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment (simptome fizice etc.):

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

• O senzație de agitație în stomac.
• Strângere în piept.
• Bătăi crescute și rapide ale inimii.
• Picioare slăbite.
• Mușchii încordați.
• Sentiment de încălzire.
• Impuls de a merge la toaletă.
• Transpirație, în special a palmelor.

Cum să faceți față acestui sentiment:

• Numărați invers
• Luați o pauză
• Mergeți la plimbare
• Relaxați-vă mușchii
• Întindeți-vă
• Evadați mental
• Ascultați muzică
• Acționați
• Vorbiți cu un prieten
• Încercați să priviți situația cu umor

Exemplu de caz al mecanismului de coping pentru această emoție.

Irene a fost destul de frustrată de muncă și un pas greșit recent al unui coleg a făcut-o destul de furioasă. Se simțea prea copleșită și pe cale să explodeze. Așa că a decis să se intindă, să ia o cafea și să trimită un sms prietenei ei, făcând haz de situație. Simțindu-se mai puțin tensionată, s-a întors la muncă pentru a remedia situația. Mai târziu, ea și-a exprimat calm un punct de vedere către colegul ei, în legătură cu această problemă pentru a obține o îmbunătățire mai durabilă a muncii ei.

Anxietatea se referă la un sentiment de tensiune fizică și psihologică manifestată printr-un sentiment de îngrijorare și nesiguranță. Apare de obicei ca răspuns la o situație care este percepută ca amenințătoare (o stare de anxietate), dar poate deveni și permanentă și poate schimba percepția generală a unui individ asupra anumitor situații (o trăsătură de personalitate).

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment (simptome fizice etc.):

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

Simptome fizice: creșterea ritmului cardiac, transpirație, tremur, tensiune musculară generalizată, dificultăți de respirație, respirație rapidă.

Simptome psihologice: gânduri intruzive, griji, teamă negativă cu privire la evenimentele viitoare.

Cum să faceți față acestui sentiment:

Mobilizați resursele interioare:

• Tehnica de reglare emoțională și fizică prin respirație: Concentrați-vă pe respirația dvs. Respirați adânc pe nas și umflați-vă stomacul. Țineți-vă respirația timp de 3 secunde. Expirați mai mult timp pe gură în timp ce se dezumflă abdomenul.
• Meditație
• Încercați să identificați sursa (sursele) precisă(e) sentimentului actual și scrieți despre el
• Aflați cum să identificați simptomele fizice și psihologice ale anxietății, astfel încât să puteți preveni criza mai rapid în viitor

Utilizați resursele exterioare:

• Aplicații mobile intuitive care oferă diferite tehnici de respirație.
• Îndepărtați-vă atenția de la situația care vă provoacă anxietate concentrându-vă pe o activitate care vă place și pe care ați identificat-o deja ca pe o sursă de bunăstare: o plimbare, muzică etc.

Mai multe informații

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții:

James, un nou angajat la o companie înființată de curând, a avut o prezentare orală la serviciu în urmă cu o lună; despre care crede că a mers prost.

Astăzi, trebuie să facă o altă prezentare și este îngrijorat că nu va reuși. Cu câteva ore înainte, simte că mâinile îi transpiră, respirația i se accelerează și ritmul cardiac crește. El decide să iasă la o plimbare afară în timp ce ascultă muzica lui preferată. Cu câtva timp înainte de prezentare, își ia 5 minute să se relaxeze respirând și își repetă de zeci de ori „poți să o faci, va fi bine”, ceea ce îl ajută să calmeze tensiunea pe care o simte.

Depresia, ca termen clinic se referă la o boală medicală obișnuită și gravă care afectează negativ modul în care vă simțiți, modul în care gândiți și modul în care acționați. Din fericire, este și tratabilă. Cu toate acestea, în viața de zi cu zi, folosim termenul și pentru un sentiment complex de tristețe și/sau o pierdere a interesului față de activitățile de care o persoană se bucura cândva. Aceasta este o etapă mai ușoară a depresiei clinice - se numește distimie - și conform statisticilor, aproximativ 1 din 10 persoane se confruntă cu acest sentiment în acest moment și aproape toată lumea se confruntă cu această emoție în timpul vieții pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Poate fi legat de sentimentul de pierdere/durere, sentimentul de singurătate, sentimentul de a fi copleșit și pierderea controlului. Dacă rămâne mai mult timp, poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice și vă poate scădea capacitatea de a funcționa la serviciu și acasă.

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment:

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

Simptomele depresiei și distimiei pot varia de la ușoare la severe și pot include:

• Vă simțiți trist sau aveți o dispoziție depresivă
• Pierderea interesului sau a plăcerii față de activitățile de care v-ați bucurat odată
• Modificări ale apetitului — scădere sau creștere în greutate fără legătură cu dieta
• Probleme de somn sau de trezire dimineața
• Pierderea energiei sau oboseală crescută
• Creșterea activității fizice fără scop (de exemplu, incapacitatea de a sta nemișcat, ritmul, strângerea mâinilor) sau mișcările sau vorbirea încetinite (aceste acțiuni trebuie să fie suficient de severe pentru a fi observate de alții)
• Sentimente de lipsă de valoare sau vinovăție
• Dificultate de a gândi, de a se concentra sau de a lua decizii
• Gânduri de moarte sau sinucidere

Cum să faceți față acestui sentiment:

În cazul gândurilor de sinucidere, vă recomandăm să apelați cât mai curând posibil la un terapeut sau la medicul dumneavoastră! În cazul în care

aveți sindroame mai ușoare (distimie):

• Exercițiu: Urmăriți să parcurgeți 30 de minute de activitate fizică, 3 până la 5 zile pe săptămână. Exercițiile fizice pot crește producția de endorfine a organismului, hormoni care vă îmbunătățesc starea de spirit. Dacă nu vă plac exercițiile fizice, yoga și/sau dansul pot ajuta, de asemenea. De asemenea, puteți căuta pe cineva care să vă însoțească în timpul acestor activități.
• Masaj/ Terapie prin masaj: a fi atins ajută foarte mult să ne simțim mai bine în corpul nostru, să ne simțim acceptat și mai ancorat. De asemenea, ajută la relaxarea mușchilor încordați. Puteți merge la un profesionist, dar poate fi suficient și să-i cereți unui prieten să vă dea o îmbrățișare, să vă atingă, să vă facă masaj.
• Vorbiți cu cineva despre problemele dvs.: În loc sa păstrați în Dvs. problemele, chiar dacă este greu, încercați să găsiți pe cineva cu care să vorbiți despre problemele dvs. A fi ascultat, „a fi văzut” de alții sunt resurse utile pentru a evita nivelurile clinice de depresie.
• Evitați consumul de alcool și substanțe: consumul de alcool sau abuzul de substanțe vă poate face să vă simțiți mai bine pentru puțin timp. Dar, pe termen lung, aceste substanțe pot agrava simptomele depresiei.
• Învățați cum să stabiliți limite: sentimentul de copleșeală poate agrava simptomele depresiei. Stabilirea de limite în viața profesională și personală vă poate ajuta să vă simțiți mai bine.
• Aveți grijă de dvs: De asemenea, puteți îmbunătăți simptomele depresiei având grijă de dvs. Aceasta include să dormiți mai mult, să măncați o dietă sănătoasă, să evitați oamenii negativi și să participați la activități plăcute.
• Suplimente: mai multe tipuri de suplimente pot avea un efect pozitiv asupra simptomelor depresiei.

În caz de depresie clinică:

Tratament clinic:

• Medicamente: sunt disponibile multe tipuri de antidepresive, prescrise de profesioniștii din domeniul sănătății.
• Psihoterapie: Psihoterapia este un termen general pentru tratarea depresiei, vorbind despre starea dumneavoastră și problemele conexe cu un profesionist din domeniul sănătății mintale.
• Tratament spitalicesc și rezidențial: pentru unii oameni, depresia este atât de gravă încât este necesară o spitalizare.

Terapii alternative, inclusiv:

• • Meditația: practicile de meditație pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor depresiei și la reducerea șanselor de recidivă a depresiei.
• • Acupunctura: Acupunctura este o formă de medicină tradițională chineză, folosind ace pentru a stimula anumite zone ale corpului pentru a trata o serie de afecțiuni.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții

Erika (o femeie de 32 de ani) se simțea copleșită și pierdută. Și-a pierdut interesul pentru cele mai multe lucruri, inclusiv pentru locurile de muncă sau pentru întâlnirea cu alții, era supărată, nemotivată și în general deprimată. O prietenă de-a ei a recunoscut acest lucru și a întrebat-o despre asta. Vorbitul despre problemele ei a eliberat o parte din stres, iar după aceea au început să meargă împreună la practica yoga, care a fost urmată de un ceai într-un loc confortabil și să vorbească. Uneori îi era foarte greu să se ridice și să plece, dar prietena ei era acolo și a ajutat-o. Erika a început să aștepte cu nerăbdare aceste întâlniri, ceea ce a făcut-o mai concentrată și mai motivată.

Durerea este o reacție la pierdere. Poate fi o pierdere a unei persoane, dar există și alte tipuri de pierderi (cum ar fi un loc de muncă, o casă, o țară, visele noastre etc.). Felul în care trăim durerea este foarte individual, dar durerea include adesea suferință fiziologică, anxietate de separare, confuzie, dorință, gândire obsesivă asupra trecutului și teamă față de viitor. Durerea intensă poate pune viața în pericol prin perturbarea sistemului imunitar, neglijarea de sine și gândurile suicidare.

Durerea poate lua, de asemenea, forma regretului pentru ceva pierdut, remuşcări pentru ceva făcut sau întristare pentru o rănire a ta însuţi.

În timp ce de obicei considerăm durerea ca pe un sentiment dur, este, de asemenea, un proces complex și natural de a încheia o relație sau o perioadă a vieții. Este un pas necesar pentru a crea noi legături și relații sănătoase după o pierdere semnificativă.

Sursă

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment:

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

Unele dintre simptomele fizice ale durerii pe care le puteți experimenta sunt:

• o senzație de gol în stomac
• strângere sau greutate în piept sau gât
• suprasensibilitate la zgomot
• dificultate la respirație
• sentiment intens de oboseală si slăbiciune
• lipsă de energie
• gura uscată
• creșterea sau scăderea apetitului
• greutate în a adormi sau teamă de a dormi
• dureri

Cum să faceți față acestui sentiment:

1. Vorbiți despre pierderea dvs. în contextul unor relații sigure și apropiate.
2. Acceptați-vă sentimentele. Puteți experimenta o gamă largă de emoții de la tristețe, furie sau chiar epuizare. Toate aceste sentimente sunt normale și este important să recunoașteți când vă simțiți astfel.
3. 3. Dacă vă simțiți blocat sau copleșit de aceste emoții, poate fi util să discutați cu un psiholog sau alt profesionist în domeniul sănătății mintale care vă poate ajuta să faceți față sentimentelor și să găsiți modalități de a reveni pe drumul cel bun.
4. Aveți grijă de dvs. Consumul de alimente sănătoase, exercițiile fizice și somnul din plin vă pot ajuta sănătatea fizică și emoțională. Procesul de doliu poate afecta corpul cuiva.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții

Lauren a suferit o pierdere când a trecut printr-o despărțire bruscă de fostul ei iubit. Timp de săptămâni s-a simțit obosită și slăbită, a avut o durere constantă în stomac și nu a reușit să doarmă bine noaptea. Se gândea, obsesiv și constant, la momentele pe care le-a împărtășit cu iubitul ei în relația lor trecută. Ea a decis să vorbească despre ceea ce trăia cu o prietenă și, de asemenea, a decis să-și dedice câteva ore din zi pentru a medita și a pregăti mâncarea care îi plăcea.

Sentimentul de vinovăție este un rezultat al gândurilor noastre; asta înseamnă că oamenii experimentează această emoție atunci când cred că au cauzat un rău sau când se simt responsabili pentru suferința sau nenorocirea altcuiva. Vinovăția este un sentiment complex, greu de suportat, fiind mereu legat de experiența suferinței, cu caracteristici și implicații mult mai extinse decât ne dăm seama la prima vedere. Unele dintre cele mai comune simptome ale unui sentiment de vinovăție sunt: rușinea, vinovăția față de ceilalți, vinovăția față de sine, asumarea responsabilității pentru gândurile, sentimentele și comportamentele altor indivizi.

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

Vă cereți scuze pentru tot, vă lipsește inițiativa, uitați de propriile nevoi, sunteți defensiv și, de multe ori, încercați să controlați tot ce vă înconjoară. La nivel fizic, s-ar putea să simțiți o tensiune continuă, un ritm cardiac accelerat sau o senzație de sufocare.

Cum să faceți față acestui sentiment (lista mecanismului de coping):

• Conștientizarea vinovăției - Primul pas către reducerea acestei experiențe este conștientizarea faptului că vinovăția este un mesaj, un simptom al unor răni adânci și vechi, care pot fi dezvăluite și vindecate.
• Analizați tiparele interdicțiilor - Luați o foaie de hârtie și notați situațiile în care ați încercat sentimentul de vinovăție. Apoi analizați interdicțiile pe care le-ați încălcat - ați ridicat vocea către bătrâni, ați mâncat o felie mare de tort, ați dormit mai mult în week-end... Datorită acestui exercițiu veți putea dezlega sau măcar slăbi multe noduri, care v-au sufocat în ultima vreme.
• Învățați din trecut - Înainte de a putea lăsa trecutul în urmă, trebuie să-l acceptați. Privirea în trecut și rumegarea asupra amintirilor nu va rezolva ceea ce s-a întâmplat. Nu puteți rescrie trecutul, dar puteți oricând să țineți cont de ceea ce ați învățat
• Iertați-vă - Iertarea de sine este o componentă cheie a autocompasiunii. Când te ierți pe tine însuți, recunoști că ai făcut o greșeală, la fel ca toți ceilalți oameni. Apoi, poți privi în viitor fără a lăsa această greșeală să te definească. Îți oferi dragoste și bunătate acceptându-ți sinele imperfect.
• Vorbiți cu oameni în care aveți încredere - Prietenii și familia vă pot ajuta, de asemenea, să vă simțiți mai puțin singur, împărtășindu-le experiențele. Aproape toată lumea a făcut ceva ce regretă, așa că majoritatea oamenilor știu cum este să te simți vinovat.
• Vorbiți cu un terapeut - Un terapeut vă poate oferi îndrumări ajutându-vă să identificați și să abordați cauzele vinovăției, să explorați abilitățile eficiente de adaptare și să dezvoltați o mai mare autocompasiune.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții

Sabina se simte vinovată pentru faptul că, după cum spune soțul ei, în loc să stea acasă să gătească, a ieșit în parc cu prietena ei cea mai bună. Sentimentul de vinovăție a zdrobit-o atât de tare încât a început să plângă și și-a cerut scuze pentru „greșeala” pe care a comis-o și a promis că nu o va mai repeta. Pentru a estompa sentimentul de vinovăție, Sabina a stat de vorbă cu sora ei, care a ajutat-o să-și dea seama că nu a greșit având în vedere că în frigider erau deja două feluri de mâncare.

Fericirea este o stare emoțională de bine și mulțumire caracterizată prin sentimente de bucurie, satisfacție, mulțumire și împlinire.

Cele două componente cheie ale fericirii sunt:

• • Echilibrul emoțiilor: Toată lumea experimentează atât emoții, sentimente și dispoziții pozitive, cât și negative. Fericirea este, în general, legată de trăirea mai multor sentimente pozitive decât negative.
• • Satisfacția cu propria viață: aceasta se referă la cât de mulțumit vă simțiți cu diferitele domenii ale vieții dvs, inclusiv relațiile, munca, realizările și alte lucruri pe care le considerați importante

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment:

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai obișnuite simptome sau manifestări. Pot exista si altele.

• Zâmbet pe buze
• Ochi care zâmbesc
• Sprâncene coborâte
• Pleoapele coborâte
• Ochi mijiți
• Partea buzelor este simetrică împreună cu zâmbetul
• Obrajii ridicati
• Arătarea dinților

Cum să faceți față acestui sentiment (cum să-l folosiți ca resursă):

• BUCURAȚI-VĂ Dacă situația dvs. include și fericire, atunci puneți-o în centrul atenției uneori și lasați-o să-și facă propria magie.
• Încercați să aflați ce vă face să vă simțiți fericit. Faceți o listă. Poate fi o resursă bună în vremuri mai supărătoare.
• Împărtășiți fericirea cu cei pe care îi iubiți. Tindem să ne împărtășim doar sentimentele rele, deoarece am putea simți că este inadecvat să împărtășim și momentele fericite.
• Folosiți puterea care vine din fericire pentru a face lucruri pe care ați plănuit să le faceți de mult timp pentru a provoca sentimente bune.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții

Ana s-a bucurat de faptul că școala a încetat și au început vacanțele. Se simțea ușurată și complet eliberată de orice presiune. Ea zâmbea și se distra pe drumul spre casă.

Ne simțim singuri, când simțim că nimeni nu este interesat de gândurile noastre, de viața noastră și nu există persoane la care să apelăm cu problemele noastre. Singurătatea nu este același lucru cu a fi singur – ne putem simți în continuare singuri în compania altora și, dacă a fi singur este o alegere proprie, s-ar putea să nu fie însoțită de singurătate. La niveluri diferite, dar toți oamenii experimentează uneori singurătatea. Din perspectiva socială, singurătatea este o diferență între relațiile dorite și cele existente – fie romantice, sau orice alte tipuri de relații. Experții definesc două tipuri de singurătate: singurătatea emoțională, când nu există o relație apropiată, cu adevărat disponibilă și angajată. Singurătatea socială există, când nu există un cerc social satisfăcător. În timp ce singurătatea socială poate provoca frustrare și plictiseală, singurătatea emoțională poate duce la sentimente negative despre noi înșine.

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment:

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai obișnuite simptome sau manifestări. Pot exista si altele.

Când suntem singuri, ne simțim nefericiți cu noi înșine și cu ceilalți, fără legătură cu societatea. Adesea ne pierdem interesul și motivația de a face orice. Poate fi, de asemenea, însoțită de sentimentul de a fi respins și nedorit. Poate duce la scăderea iubirii de sine și a acceptării, precum și la furie față de cercurile noastre sociale.

Singurătatea duce adesea la mecanisme de adaptare nefericite, ca tehnici de evadare, cum ar fi urmărirea excesivă a emisiunilor TV (trăirea vieții altora), lectura ca mecanism de evadare sau abuzul de droguri/alcool. Tot conform cercetărilor, oamenii singuri au tendința de a-i percepe pe ceilalți mai negativ, ceea ce, în schimb, le crește singurătatea.

Cum să faceți față acestui sentiment

• Luați măsuri active pentru a întâlni alte persoane. Mergeți la activități obișnuite de grup (cum ar fi un curs de yoga sau orice curs) sau conectați-vă cu alte persoane cu aceleași interese în rețelele sociale (cum ar fi grupurile Facebook).
• Inițiați relații, faceți primul pas. Ascultați-i pe ceilalți și arătați interes pentru cealaltă persoană.
• Animalele de companie pot ajuta, de asemenea, la scăderea sentimentului de singurătate, precum și pot fi o sursă bună pentru a conecta persoane care dețin informații despre acestea (cum ar fi grupuri de iubitori de pisici etc.).
• Intrați în contact cu prietenii pierduți. De multe ori evităm să ne întoarcem către alți oameni, pentru că ne este frică de durerile celorlalți față de noi. Cu toate acestea, în realitate, mulți oameni sunt singuri și se simt foarte fericiți, dacă cineva îi contactează.
• Gândiți-vă la dvs. ca la cel mai bun prieten al dvs. Puteți să vă scrieți singur problemele, să beți o cafea, să vă faceți automasaj.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții–

Milena se simțea foarte singură. Tocmai s-a mutat într-un oraș nou după o despărțire și iată că nu avea prieteni, lucra la biroul de acasă, și întalnea rar pe cineva. Când a recunoscut că este singură, a început să facă pași deliberați. Ea a luat un cățeluș drăguț din adăpost, a început să plimbe câinele și să vorbească cu oamenii care își plimbau câini. A întâlnit aceiași oameni din ce în ce mai des, până când cu unul a început o relație mai serioasă.

Când iubești o altă persoană – fie într-un mod romantic, fie într-un mod prietenos sau familial, experimentezi senzații plăcute în prezența ei și ești sensibil la reacțiile sale față de tine. Potrivit lui Robert Sternberg, cele trei componente ale iubirii sunt intimitatea, pasiunea și angajamentul. Intimitatea cuprinde sentimente de atașament, apropiere, conexiune și legătură. Pasiunea cuprinde impulsuri legate atât de limerență, cât și de atracția sexuală. Angajamentul se referă, pe termen scurt, la decizia că cineva iubește un anume altul, iar pe termen lung, la angajamentul cuiva de a menține acea iubire și apropiere.

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai obișnuite simptome sau manifestări. Pot exista si altele.

Când sunteți împreună sau vă gândiți la o altă persoană, o iubiți (fie există un interes romantic, pentru un prieten sau un membru al familiei), simțiți un sentiment de mulțumire și ceva fericire. Există, de asemenea, o curiozitate față de cealaltă persoană, o dorință de a fi cu el/ea și un sentiment de empatie față de aceasta și o bunăvoință, o dorință de a o ajuta să crească. Vă simțiți binevenit și în siguranță, ca „acasă”. Dragostea este o modalitate sănătoasă de a vă lega de altul, de a vă armoniza cu altul și de a avea planuri comune.

Totuși, nu este similar cu sentimentul de familiaritate, atunci când vă simțiți ca „acasă”, ci în realitate aveți doar o înțelegere a situației pe baza experiențelor anterioare (adesea negative)! Pe când sentimentul de a vă simți „acasă” este strâns legat de experiența de a fi rănit, adesea schimbăm aceste sentimente unul cu celălalt.

Cum să faceți față acestui sentiment (cum să îl folosiți ca resursă):

• Alegeți mentalitatea potrivită - Când căutați o relație, abordați-o dintr-o atitudine de „Ce pot aduce relației?” mai degrabă decât „Ce pot obține din asta?” Aceasta este atitudinea care favorizează relații sănătoase.
• Aveți grijă de propria bunăstare - Dacă nu o faceți, veți atrage doar pe cineva la același nivel emoțional ca al dvs. sau mai scăzut. Dacă sunteți sănătos, veți atrage un partener sănătos. Dacă sunteți nesănătos din punct de vedere emoțional, veți atrage parteneri nesănătoși din punct de vedere emoțional.
• Asumați - vă responsabilitatea pentru propriile emoții – nu pentru emoțiile celorlalți din jurul dvs. Vă puteți controla doar pe dvs și felul în care reacționați la anumite evenimente. - Nu presupuneți că știți cum se simte partenerul dvs. Dacă nu știți ce simte el sau ea - întrebați.
• Puteți experimenta părere de rău pentru durerea partenerului – dar nu trebuie să fiți persoana care se simte vinovată pentru că a cauzat durerea. Dacă partenerul dvs se așteaptă vreodată să vă simțiți vinovată reevaluați relația cu acesta.
• Exprimarea sentimentelor și tehnici de comunicare - Când vorbiți despre emoțiile dvs. cu partenerul dvs., învățați să explicați aceste emoții fără a da vina pe partenerul dvs. - asumați-vă responsabilitatea pentru a fi nesigur sau defensiv.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții –

Loredana - 34 de ani, are o relație cu Mircea de 12 ani. De când s-au căsătorit, „parcă totul s-a schimbat”. Loredana simte că nu mai comunică la fel cu soțul ei și disputele s-au intensificat. „Mircea a început să fie distant, este iritat la fiecare pas și simt că nu pot să-l mulțumesc cu nimic”. Loredana a folosit metode specifice de comunicare pentru a-și exprima emoțiile și și-a încurajat soțul să facă la fel. Astfel relația dintre cei doi s-a îmbunătățit, Loredana aflând motivele pentru care soțul ei era distant, a putut să-l susțină emoțional, ceea ce a fost de ajutor. Cei doi apelează mult mai des la metode specifice de comunicare, realizând că în acest fel pot obține înțelegere, empatie și sprijin de la partenerul lor.

Furia este cel mai bine descrisă ca o criză de supărare și furie violentă. Este cea mai extremă expresie a furiei. Furia poate fi de fapt bună și poate duce la rezultate pozitive, fie acționând ca un motivator pentru a performa și a reuși, fie acționând ca un mijloc de a depăși unele dificultăți personale. Furia este furia excesivă care este adesea violentă.

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment:

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

Unele semne și simptome pot indica faptul că sunteți pe cale să aveți un atac de furie. Acestea includ:

• Senzație bruscă de supărare sau iritabilitate fără un motiv aparent
• Tensiune fizică sau senzația de „a sta pe margine”
• Dificultate de concentrare sau de gândire clară
• Senzația de a fi copleșit sau scăpat de sub control
• O creștere a activității fizice, cum ar fi ritmul sau strângerea pumnului
• O scădere a autocontrolului, cum ar fi să țipați sau să spuneți lucruri pe care le regretați mai târziu
• Simțiți că sunteți pe cale să explodați sau să pierdeți controlul
• Senzație de agitație sau nelinişte
• Agresiunea fizică, cum ar fi lovirea cu palmele sau lovirea cu pumnii în obiecte (sau oameni)
• Distructivitatea, cum ar fi aruncarea de lucruri sau spargerea obiectelor

Cum să faceți față acestui sentiment (lista mecanismului de coping):

În timpul unui atac: Dacă vă treziți în mijlocul unui atac de furie, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a rămâne calm:

• Respirați: Respirați lent și adânc și concentrați-vă pe aerul care intră și expirați.
• Vizualizați: Vizualizați o scenă sau un loc liniștit pentru a vă ajuta să vă relaxați mintea și corpul.
• Mișcare: mergeți la plimbare sau la alergat sau faceți o altă formă de exercițiu pentru a elibera tensiunea din corp.
• Vorbiți: vorbiți cu cineva în care aveți încredere despre ceea ce se întâmplă sau notați-vă gândurile într-un jurnal.

După un atac: Dacă vă străduiți să faceți față consecințelor unui atac de furie, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a obține ajutor:

• Discutați cu medicul dumneavoastră: vă poate ajuta să identificați orice afecțiuni medicale sau mintale subiacente care ar putea contribui la atacurile dumneavoastră de furie și vă poate oferi informații despre opțiunile de tratament.
• Vedeți un terapeut: vă poate ajuta să faceți față emoțiilor și comportamentelor care contribuie la furie.
• Încearcați să reflectați asupra comportamentului dvs.: deși este imposibil să anulați ceea ce s-a întâmplat deja, puteți oricând să faceți o auto-reflecție asupra a ceea ce a fost declanșatorul dvs., a ceea ce ați făcut sau ați spus sau pe cine ați rănit. Acest lucru vă va ajuta să recunoașteți un model în comportamentele și emoțiile dvs.
• Exersați exerciții de mindfullness sau relaxare: exerciții precum respirația atentă, meditația, mindfullness, reaprinderea simțurilor vă pot ajuta să vă întoarceți la un echilibru emoțional mai calm și mai neutru.
• Răsfățați-vă cu îngrijirea de sine: Efectele ulterioare ale unui atac de furie pot fi epuizante din punct de vedere emoțional. Poate fi foarte util să vă angajați în activități de îngrijire personală pentru a vă face să vă simțiți mai bine și mai calm. Puteți încerca lucruri precum să mergeți la plimbare, să dormiți, să faceți un duș, să mâncați, pur și simplu să dormiți sau să încercați hobby-urile preferate.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții

„Am descoperit că țipăm la copiii mei tot timpul și uneori chiar îi băteam. Abia când copilul meu mai mare a început să ude patul mi-am dat seama că era timpul să fac față furiei”, spune Mary, un consultant de management în vârstă de 34 de ani, care a apelat la un grup de părinți pentru ajutor. Acolo câteva ședințe au convins-o să cunoască un psihoterapeut și acum a învățat să identifice și să facă față declanșatorilor de furie.

Serenitatea se referă la o stare de bine care are ca rezultat o anumită liniște a minții și a corpului. Este adesea asociată cu noțiunile de calm, pace și libertate și poate fi, de asemenea, înțeleasă ca o absență a agitației psihologice.

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment:

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

Simptome fizice: lipsa tensiunii corporale, mușchii faciali relaxați, senzație generalizată de ușurință, respirație bine reglată.

Simptome psihologice: lipsa gândurilor invazive, teamă pozitivă cu privire la evenimentele viitoare, eficiență mai bună și concentrare.

Cum să faceți față acestui sentiment

Realizarea și conștientizarea propriei stări de seninătate poate fi o resursă utilă pentru a o pune la dispoziție atunci când este nevoie. Identificarea și notarea originii și manifestărilor acestui „sentiment plăcut”, de exemplu, îl poate face concret și accesibil în orice moment.

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții:

În ultimele luni, Mia, o tânără de 25 de ani, a trecut printr-o perioadă dificilă din cauza căutării unui loc de muncă și a numeroaselor interviuri de angajare.

Pentru a rămâne activă și motivată, a început să urmeze cursuri de yoga și a observat senzația de bine pe care o simțea după fiecare sesiune, precum un sentiment de lejeritate, lipsa de tensiune musculară și mai multă încredere în căutarea ei. Mia a adoptat apoi o rutină regulată de exerciții, urmată de fiecare dată de o sesiune de lucru, timp în care a reușit să fie eficientă și concentrată pe pregătirea interviurilor de angajare.

Rușinea este definită ca o emoție conștientă de sine care decurge din sentimentul că ceva este fundamental în neregulă cu sine. Experimentând rușinea, deseori ne simțim inadecvați și plini de îndoială, totuși aceste sentimente se pot afla în afara conștientizării noastre conștiente. Asta face rușinea greu de identificat și etichetat.

Sursă

Cum să deveniți conștienți de acest sentiment:

*Disclaimer: Fiecare emoție se poate manifesta diferit de la persoană la persoană, aici veți găsi o definiție largă a celor mai uzuale simptome sau manifestări. Pot exista și altele.

Rușinea produce o implozie a corpului: capul coborât, ochii închiși sau ascunși și partea superioară a corpului curbată în sine, ca și cum ar încerca să fie cât mai mic posibil (corpul care acționează din dorința de a dispărea). Rușinea aduce cu ea un sentiment subiectiv de încetinire a timpului, care servește la amplificarea a ceea ce apare în timpul unei stări de rușine. De asemenea, este însoțită de simptome fizice, cum ar fi înroșirea, transpirația și creșterea ritmului cardiac.

Sursă

Cum să faceți față acestui sentiment

Recunoașteți rușinea pe măsură ce apare. Păstrarea unui jurnal al gândurilor legate de rușine vă poate oferi o perspectivă asupra modului în care relaționați și vorbiți cu voi înșivă.

1. Înțelegeți originile rușinii dvs. Multe tipuri de experiențe, de la maltratarea în copilărie la stigmatizarea socială, pot contribui la rușine cronică. Poate fi util să recunoașteți circumstanțele care au fost în afara controlului dumneavoastră.
2. Vorbiți cu dvs. pentru a construi auto-compasiune. Când sunteți tulburat, întreabați-vă: „Cu ce mă pot ajuta acum?”, „De ce am nevoie?” și descoperiți cele mai bune modalități de a face față.
3. Încercați să vă scrieți o scrisoare plină de compasiune. O scrisoare scrisă catre o persoană de care vă pasă – mai târziu reîncadrată și citită ca o scrisoare către dvs. – poate ajuta la trezirea capacității de a relaționa cu tine într-un mod mai blând și mai grijuliu.
4. Recunoașteți diferitele părți ale dvs. care sunt prezente. Identificați diferitele reacții pe care le-ați putea avea într-o situație dificilă și creați un răspuns validator, plin de compasiune pentru fiecare.
5. Distribuiți sentimente în contextul relațiilor sigure. Rușinea se hrănește cu tăcere, iar una dintre cele mai eficiente strategii de a lua puterea de la rușine este să vorbiți despre experiența dvs. cu oamenii în care aveți încredere.

Mai multe informații:/a>

Exemplu de caz al mecanismului de a face față acestei emoții.

După un comentariu negativ al unei rude cu privire la felul în care s-a comportat, Sally s-a simțit imediat inadecvat ca și cum era ceva în neregulă cu ea și cu personalitatea ei. A început să transpire, ritmul cardiac i-a crescut și a început să experimenteze o senzație de încetinire a timpului. Sally a decis să vorbească despre sentimentele ei și despre situația care a declanșat acele sentimente cu o prietenă foarte bună. Imediat ce a ajuns acasă, și-a dedicat ceva timp pentru a-și scrie o scrisoare plină de compasiune pentru a fi mai blândă cu ea însăși.